ÎMPRUMUTURILE şi NEOLOGISMELE - Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului – cuvinte provenite din alte limbi sau împrumuturile.

Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi.

Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori:

• vecinătatea geografică;
• amestecul şi convieţuirea unor populaţii;
• raporturile culturale, economice şi politice.

Împrumuturile pot fi:

1. vechi, provenite din:

• limba slavă (izvor, plug, cocoş, voinic, babă, boier, ieftin)
• limba maghiară (hotar, vameş, viclean, oraş, gazdă, gând)
• limba turcă (baclava, iaurt, zarzavaturi, chirie, halva)
• limba greacă (duşman, frică, tacticos, proaspăt)

2. noi, provenite din:

• franceză (elev, cafe-bar, bleu, bleumarin, a soluţiona)
• engleză (stand-by, talk-show, hobby , voler)
• germană (crenvuşti, foen, iceberg, manager)
• italiană (pian, spaghete)
• latină (graţie, colocviu , insulă)

Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere.

Exemple: liceu, tractor, seism, metrou, dolar, inginer, secol, oxigen, şampon, parizăr, wisky, fotbal, box.

read more

COMPUNEREA - Mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului

Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi.

Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent.

Cuvintele compuse pot fi:

• substantive: floarea-soarelui, ochiul-boului;
• verbe: a binevoi;
• adjective: cumsecade;
• pronume: fiecare;
• numerale: douăzeci;
• adverbe: după-amiază;
• prepoziţii: pâna la;
• conjuncţii: ca să;
• interjecţii: bring-bana;

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător

Prefixoide:

• cid (ucigător);
• craţie (conducător);
• fil (iubitor);
• fob (care urăşte);
• fug (care îndepărtează);
• log (specialist)

Sufixoide:

• aero (aer);
• bio (viaţă);
• filo (iubitor);
• hidro (referitor la apă);
• macro (mare);
• micro (mic);
• orto (corect);
• poli (mai mulţi);
• pseudo (fals);
• tele (la distanţă);

Procedee de compunere:

1. juxtapunere (alăturare): câine lup
2. subordonare: floarea-soarelui
3. abreviere:

• iniţiale: CEC, BCR
• iniţiale şi fragmente de cuvinte: Tarom
• fragmente de cuvinte: Asirom
• fragmente de cuvinte si cuvinte: Romarta

read more

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE - Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului

Schimbarea valorii gramaticale este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta:

1. Substantive din:

• adjective: Frumosul traversează stradă.
• verbe la participiu: Răniţii au fost transportaţi la spital.
• verbe la supin: Mersul pe jos este sănătos.
• verbe la gerunziu: Suferindul era trist.
• adverbe: Aproapele lui s-a accidentat.
• pronume: Nu îmi pierd vremea cu nimicuri.
• interjecţie: N-a auzit oful.

2. Adjective din:

• verbe la participiu: Cerul înnorat nu-mi place.
• verbe la gerunziu: Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia.
• pronume: Acest băiat învaţă bine.
• adverbe: Mi-am luat haine gata.

3. Adverbe din:

• adjective: Vorbeşte frumos.
• verbe la participiu: Vorbeşte îngânat.
• substantive: Pleacă luni.

4. Prepoziţii din:

• adverbe: Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre.
• substantive: Picta frumos graţie talentului.
• verbe la participiu: A câştigat mulţumită muncii.

Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare, compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază.

read more

DERIVAREA - Mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea şi conversiunea.

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul sufixelor şi prefixelor. Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului.

Clasificare:

• sufixele lexicale - când formează cuvinte noi: grădinar.
• sufixele gramaticale - când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ): citi, scris.
• sufixele lexico-gramaticale - când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale): gâscă – gâscan

Sufixele denumesc:

• agentul (-tor, - ar, -ist, -aş): agricultor, fierar, gronist, luntraş;
• însuşirea (-iu, -oş, -cios, -bil, -at, -al): aurcz, fricos, mîncăcios, purtabil, sprîncenat, vamal;
• colectivitatea (-et, -raie, -işte, -ime, -is): brădet, apăraie, porumbişte, studenţime, zmeuriş;
• instrumentul (-ar, -nită, -tor): alfabetar, pipernită, ştergător;
• noţiuni abstracte (-inţă , -ie, -ime, -cală, -ura, -anţă) : cerinţă, domnie, grăsime, răceală, scursura, siguranţă;
• modalităţi (-este, -iş, -âş): româneşte, pietriş, ţărâş;
• locul şi originea (-ărie, -ice, -ean): benzărie, fierărie, bucureştean;
• obiecte sau însuşiri mici - sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor, căscioară, cerceluş, coşuleţ, lănţuc, pantofior, singurică, vanticel;
• obiecte sau însuşiri mari - sufixe augmentative (andru, an, oaie, oi): băieţandru, grăsan, căsoaie, pietroi;

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi. Prefixele modifică sensul cuvântului de bază. Ele pot fi:

• negative (re-, in-) : neseamă, inegalitate.
• privative (des- , de-): a descreti, deşire.
• iterative (re- , răs -): a reaminti , rascit.

Prefixele pot forma:

• substantive: neregulă;
• adjective: nefiresc;
• adverbe: negreşit;

Prefixele pot fi:

• vechi: ne, în, des, răs;
• noi: arhi, anti, pre, inter;

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe. Exemplu: înnodat.

Serile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat

read more